joi, 11 august 2011

Fata se transformă în fluture




Oamenii se întind dimineaţa,
Se aruncă asupra cafelei de parcă ea ar conţine doza secretă de fericire,
Un gram de levănţică şi puţin busuioc, după gust,
Apoi dau drumul la radio
Vocea vreunei jurnaliste trezite cu noaptea-n cap anunţă
Obişnuitul „Azi îl veţi întâlni cu siguranţă pe Făt-Frumos,
De aceea e important să vă menţineţi în formă, doamnelor
şi domnilor, se anunţă temperaturi de treizeci şi cinci de grade
şi acum horoscopul: berbec,                   
femeie ucisă de către amant în propria casă”
Să ne luăm, deci, porţia de tragedie live şi astăzi.
Fac repede o cruce, au grija să pornească cu dreptul
Ajung la serviciu, bârfesc, au uitat de deadline,
De-ar veni mai repede pauza aia să-mi fumez ţigara,
Băga-mi-aş, iar am uitat să plătesc factura la lumină
Şi se întorc, într-un târziu, acasă.
Feţele lungi şi transpirate se târăsc până la bucătărie pentru cină
Reuniunea familială e obositoare
Cum a fost ziua ta? Ok.
Şi-a ta? Şi-a mea.
Mami, citeşte-mi o poveste.
Fata se transformă în fluture
Şi zbură departe, departe de aici,
Şi…
Oamenii se întind dimineaţa


Pastel?



Să trăim într-un tablou
Până viermii vor ajunge să devoreze rama,
Până se va umple de carii vopseaua,
Până când nu o să mai cunoaştem alte culori în afară de cele ale vreunui  colţ de baracă
Sau poate ale unui câine amuşinând resturile rămase din oasele puse la uscat.
Ale noastre sunt vămile după ce ne hotărâm că nu ne mai pasă
Ale noastre sunt sticlele şi roşiile cu care au aruncat în suprarealişti
Până când au înţeles că pe ei nu lumea asta îi interesa.
Alte tale sunt cu toatele, cheaguri, viscere, dar şi
Câte o durere lombară
Atâta timp cât îmi promiţi că vom locui într-un tablou atunci când,
Atunci când natura moartă nu o să ne dea de ales
Decât un peisaj cu dansuri macabre.
Până la urmă de ce să ne supărăm pe pictor?
El doar îşi face meseria aşa cum ştie şi crede de cuviinţă:
Târâş, sărind într-un picior de hazul nostru
Sau mai cerând vreo amânare de la sentinţă.
Tabloul ăsta o se mi se repeadă într-o zi la gât
Şi de la el mi se va trage moartea.
Şi visarea.
Furia mea nu poate întrece fatidica
Furtună dintr-un pahar cu apă.
E prea mult zgomot
Pentru nimic..